A venit (oareșicum) și vara. E (oareșicum) soare, s-a făcut (oareșicum) cald, e timpul să profităm și să punem castraveți la borcan! Activitate mistic-inițiatică, presărată cu multe superstiții și informații contradictorii, ca mai toate rețetele de pe la noi. No need to panic, o să abordăm tema științific, ca de obicei, și o să facem cei mai buni castraveți murați de partea asta a dunării.
Note to self: data viitoare când fac fasole mung, n-ar fi rău să încerc să fac o poză mai apetisantă…
So… asta o să fie genul ăla de rețetă unde trebuie să explic mai întâi fiecare cuvânt din denumire 🙂 Dal-ul este o mâncare indiană de leguminoase (linte, năut, fasole, etc). E ceva foarte asemănător cu un curry, dar dacă există un cuvânt mai precis, o să îl folosim pe acela, nu-i așa? Fasolea mung e o leguminoasă asiatică, de culoare verde, și se găsește la noi sub formă de boabe uscate, ca fasolea boabe. Presupun că o puteți înlocui ușor cu orice alt fel de fasole sau cu linte – și probabil că o să încerc rețeta și cu linte într-o zi… vă anunț cum a ieșit! Vă recomand o garnitură de pilaf – pe care o găsiți aici – și care merge de minune cu acest dal, sau cu orice mâncare indiană în general.
Tempeh? Ce-o mai fi și prostia asta? Eu așa am reacționat când am citit despre tempeh în The Art of Fermentation, dar fascinația mea cu fermentația m-a împins să comand o mostră de spori și să mă pun pe treabă.