Sufleu de lămâie

Rating

Sufleu de lămâie

Oooooo, dar ce-avem noi aici? Încă un desert… asta după ce mă laud că mie nu-mi plac dulciurile, dar na, ce să-i faci, câteodată I do like to indulge, dar atunci să fie ceva delicios. Și așa este și sufleul ăsta, învățat de la Martha Stewart.

Ingrediente (pentru 6 sufleuri)

2 linguri unt pentru compoziție + unt suplimentar pentru uns formele

100g zahăr tos + zahăr suplimentar pentru tapetat formele

8 gălbenușuri și 10 albușuri de ouă L, la temperatura camerei (deci 10 ouă în total(

2 linguri (16g) făină albă

90ml suc de lămâie (cam de la 2 lămâi)

2 lingurițe coajă rasă de lămâie

240ml lapte integral

zahăr pudră pentru decor

Primul lucru pe care îl facem, firește, este să preîncălzim cuptorul la 190 de grade. ProTip: Sufleul crește frumos și sustenabil dacă e înconjurat de o temperatură constantă, deci cu cât dăm drumul mai devreme la cuptor, cu atât mai bine.

Apoi pregătim vasele în care vom face sufleul. După cum o să vedeți în imagini, eu am folosit tot ce mi-a căzut la mână 🙂 Ideale ar fi niște ramekinuri (găsiți la Metro și posibil și pe la alte hipermarketuri), dar eu am turnat compoziția în niște castronașe mici (de obicei le folosesc la mise-en-place, probabil le-ați mai văzut în diferite poze cu ingredientele) și în niște vase de ceramică rămase de la un fondue Delaco. Asigurați-vă doar că sunt niște vase termorezistente și cât mai puțin poroase (ca să nu oprească sufleul din creștere). Pregătirea vaselor constă în ungerea lor cu unt (martha zice să folosim o perie cu care întindem untul de jos în sus – eu zic că exagerează) și acoperirea untului cu zahăr tos (puneți niște zahăr în primul recipient, învârtiți-l până ce zahărul se lipește de jur împrejur, și turnați zahărul în recipientul următor, repeat). Scopul pregătirii vaselor este să creăm, la cuptor, o suprafață cât mai neaderentă, pe care să alunece ușor sufleul în sus, în durmul său către stele. Mă rog, adică să crească ușor.

Un sufleu este compus dintr-o cremă și un agent de creștere (de obicei albușuri bătute spumă). Începem deci să pregătim crema aducând laptele la fierbere. Între timp frecăm bine gălbenușurile cu făina, coaja de lămâie și 2 linguri din zahărul tos. După ce fierbe laptele, îl turnăm (încet!) în castronul cu amestecul de gălbenușuri, în care învârtim constant cu telul (ca să nu se opărască și să obținem omletă în loc de o cremă fină). Turnăm amestecul înapoi în recipientul în care a fiert laptele și amestecăm continuu cu telul încă 1-2 minute până când se îngroașă compoziția ca o budincă. Trecem această budincă printr-o sită într-un castron foarte încăpător (urmează să adăugăm și albușurile la final), după care înglobăm untul și sucul de lămâie.

Trecem la albușuri și le batem până fac spumă. Adăugăm treptat zahărul rămas și continuăm să le batem până se întăresc – adică așa-numitele ”stiff peaks”. Cu alte cuvinte, când ridicăm mixerul din spumă, rămân în urmă 2 vârfuri (câte unul de la fiecare paletă) care nu se prăbușesc sau pleoștesc, ci rămân țepene în sus. Cam o treime din spumă o luăm și o amestecăm bine în crema de lapte, după care înglobăm cu maaare grijă restul de 2/3, cu ajutorul unei spatule de cauciuc. Cel mai bine transferăm spuma de albușuri deasupra cremei, după care ridicăm cu mișcări ușoare crema de pe fundul castronului pe deasupra spumei, de jur împrejur, până la o omogenizare aproximativă – important nu este să fie 100% omogenă compoziția rezultată, ci să salvăm cât mai mult din structura de burete pe care am creat-o din albușuri.

Compoziția o turnăm acum în vasele tapetate, pe care le-am așezat pe o tavă de cuptor, până le umplem aproape de tot (lăsând câțiva mm ca să nu se verse), după care ștergem bine marginea vaselor în caz că a curs din compoziție pe ea (nu vrem să existe puncte de care să se ”agațe” sufleul în timp ce crește).

Sufleu de lămâie

Tava merge la cuptor, unde va sta până când sufleurile cresc și se rumenesc, devenind aurii la suprafață – cam 16 minute. Cam așa arată după vreo 12 minute, au crescut dar încă nu s-au rumenit:

Sufleu de lămâie

Le scoatem, le pudrăm cu zahăr pudră, și le servim imediat, până nu se prăbușesc. Fiindcă se vor prăbuși, n-avem scăpare :)) Dar dacă ne grăbim, o să facem cu siguranță o impresie deosebită.

Dacă aveți chef de variațiuni pe aceeași temă, puteți să înlocuiți sucul și coaja cu alte citrice (lime anyone? portocală?). Nu aș încerca însă mandarină sau portocale prea dulci, fiindcă bănuiesc că ar ieși prea dulce, ori cantitatea de zahăr ar fi bine să o lăsăm constantă, ca să nu afectăm spuma de albușuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.