O să vă povestesc o rețetă care nu-mi e deloc caracteristică. În primul rând fiindcă e super simplă 🙂 Și în al doilea rând fiindcă nu respectă principiul de bază al pastelor autentic italienești – să fierbem pastele în apă abundentă (1 litru / 100g paste) și să le combinăm ulterior cu restul. No, not this time. O să ne batem joc de ele și o să le aruncăm în aceeași tigaie cu restul ingredientelor, cu foarte puțină apă, și culmea – o să iasă ceva delicios.
Rețeta e destul de răspândită pe internet sub diferite nume – 9-minute pasta, one-pot pasta, Puglia pasta, pasta pugliese, etc. Rețetele variază destul de mult în privința ingredientelor, dar ideea de bază este aceeași – pastele se pun de la început într-o tigaie cu un pic de apă și restul ingredientelor, se amestecă până absorb apa, and Bob’s your uncle.
Ingrediente (pentru 2 persoane)
200g paste făinoase (puteți să folosiți orice formă, preferatele mele sunt linguine sau bavette)
200g roșii cherry, tăiate în jumătăți (sau o roșie de 200g tăiată cuburi)
2 căței de usturoi (hai 3, 4, după gust), tăiați felii subțiri
un praf de chili, câteva felii de ardei iute, pul biber, sau alt condiment care vă place și credeți că merge cu roșiile
2 fire de busuioc proaspăt (ProTip: am folosit leurdă în sezon – delicios!)
1 lingură ulei de măsline extra virgin
o linguriță de sare și un praf de piper
500ml apă
parmezan (sau pecorino, sau manchego, sau de ce nu horezu) ras, pentru servire
Într-o tigaie lată adăugăm toate ingredientele în afară de parmezan (vă recomand călduros să încercați pul biber în loc de chili – e foarte gustos și doar ușor picant).
Punem tigaia pe foc mare până când începe să fiarbă apa, după care reducem ușor temperatura (cât să continue fierberea, dar nu prea furios). Întoarcem des pastele cu un clește sau cu ce avem la îndemână, ca să se fiarbă uniform și să nu se lipească de fund. De fundul tigăii, nu de fundul nostru. După vreo 9 minute (dar poate un pic mai devreme, poate un pic mai târziu), apa se va fi evaporat în mare parte, lăsând în urmă doar un sos mătăsos.
Asta a fost tot. Mutăm pastele în două farfurii, radem deasupra niște parmezan sau altă brânză tare, decorăm cu 2-3 frunze de busuioc proaspăt și picurăm un pic de ulei de măsline (simplu sau aromat).
Dacă sunteți niște habotnici ai pastelor autentice (ca mine), o să strâmbați din nas la tehnica de mai sus. Dar vă garantez că o să fiți surprinși de rezultat 🙂 Ca să-mi justific încălcarea principiilor am făcut un pic de research pe tema asta și am descoperit că există, totuși, o tehnică tradițională de a pregăti pastele ca pe un risotto – adăugând apă din când în când și așteptând să fie absorbită – tehnică numită “pasta risottata”, și care se aseamănă suficient cu rețeta noastră de pasta pugliese ca să nu ne mai simțim ca niște trădători. Ciao!